Firmele au trebuit să se descurce anul trecut cu inflația ridicată, creșterii dobânzilor, războiului din Ucraina și scumpirea materiilor prime.
Președintele Senatului și liderul PNL Florin Cîțu a depus amendemente la o ordonanță de urgență cu scopul ca firmele rusești să nu mai poată participa la achizițiile publice din România.
Firmele din România și-au îmbunătățit profitabilitatea și situațiile financiare în pofida anului pandemic 2020, când au fost impuse cele mai dure restricții guvernamentale. Unele sectoare au avut mai mult de câștigat anul trecut, în timp ce altele, precum serviciile pentru populație și industria extractivă, au fost puternic afectate de pandemie.
Guvernul Ciucă promite să lanseze mai multe ”pachete de stimulare” a mediului de afaceri, printre care se numără cel de stimulare a producției interne ”Fabricat în România”, precum și înființarea unui fond suveran pentru ”salvarea firmelor strategice românești”. Va fi continuat, cu ediția a III-a, Start Up Nation, fiind prevăzute de asemenea programe pentru IMM.
Numărul de falimente ale companiilor din Uniunea Europeană (UE) a crescut cu 24% în al doilea trimestru al anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Totuși, înregistrarea de noi companii a crescut și cu 53% în această perioadă.
Firmele de construcții, cu contracte de stat în derulare pentru infrastructura publică, nu vor mai ”pupa” nicio lucrare în România, dacă nu își îndeplinesc obligațiile contractuale, a amenințat luni premierul Ludovic Orban. El a dat și exemple de firme, antreprenori generali, care tratează inacceptabil subcontractorii și i-a cerut ministrului Transporturilor, Lucian Bode, să condiționeza plata antreprenorului general de achitarea datoriilor acestuia din urmă către furnizor și către subcontractor.
România a devenit pentru oamenii de afaceri din Ungaria a doua piață externă ca importanță, după Germania, din punct de vedere al perspectivelor de dezvoltare ale firmelor ungare, efect inclusiv al dimensiunii minorității maghiare de pe teritoriul românesc, relevă un studiu redactat în statul vecin.
Doar 7% din firmele românești cu cel puțin 10 angajați au primit, anul trecut, comenzi prin intermediul unui site sau al unei aplicații, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Dintre firmele românești cu vânzări online, doar 28% au primit comenzi și din alte state din blocul comunitar, iar 9% au vândut în afara Uniunii Europene, relevă un raport publicat de Eurostat, bazat pe date din 2016.
România este una dintre țările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria și Slovacia, în pofida ușoarei îmbunătățiri a numărului de plăți efectuate la timp, se arată în studiul "Comportamente de plată europene 2017", realizat de către institutul independent de cercetare a pieței Kantar TNS Infratest, pentru EOS KSI România.
Circa 69% dintre companiile mici și mijlocii din România dețin un site pe Internet, în timp ce aproape o treime nu au nicio identitate online, reiese dintr-un studiu realizat de compania românească Smart Bill și agenția de marketing online Canopy.
Românii au înființat, în primele șapte luni ale acestui an, 68.685 de companii noi, în scădere cu 4,5% față de aceeași perioadă din 2015, peste două treimi dintre entitățiile noi înregistrate fiind societăți cu răspundere limitată (SRL), arată statisticile publicate vineri de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
România ocupă, cu 10 companii, locul al doilea în clasamentul CE Technology Fast 50 al celor mai dinamice 50 de companii din domeniul tehnologic realizat de Deloitte în 9 țări Europa Centrală, după Polonia, plasându-se înaintea Croației, Cehiei și Slovaciei. Firma românească Zebra Pay a avut cea mai bună clasare în topul regional, locul 6, cu o creștere a veniturilor de 998% în intervalul 2011-2014.
România ocupă locul patru, după Polonia, Ungaria și Cehia, în funcție de numărul companiilor prezente în topul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală și de Est - Coface CEE Top 500.